Pe 3 noiembrie 1866 se naște la Craiova Traian Rafael Radu Demetrescu, el fiind al doilea copil al lui Radu Dumitru și al Ioanei Anica. Tatăl viitorului poet era membru în Colegiul Camerei de Comerț din Craiova. Familia lui „Tradem” făcea adesea donații bisericii Sfântul Gheorghe Vechi, care se află și acum peste drum de Casa de Cultură a Municipiului Craiova, dar s-a remarcat și prin donațiile efectuate pentru Războiul de Independentă. Mama lui Traian s-a implicat activ în ajutorul acordat în acest război, făcând parte din Comitetul pentru administrarea și privegherea spitalelor de răniți. Copilăria și-a petrecut-o la Craiova și la Caracal, unde se aflau bunicii din partea tatălui.

A făcut trei clase gimnaziale la Liceul Carol I din Craiova, apoi, întrucât familia se confrunta cu dificultăți de ordin financiar, este nevoit să-și întrerupă studiile. De la vârsta de 13 ani începe să scrie versuri, publicând în revistele „Alarma” și „Clopotul”. Poemele sale îi atrag atenția lui Alexandru Macedonski, care îi va publică, în revista sa „Literatorul”, câteva poezii (Meditațiune, Batranețe, Plânsul fericirii, Nenorocire – 1883). În 1885 îi apare primul volum de versuri, Poezii, semnat cu pseudonimul literar Tradem și prefațat de mentorul său, Macedonski, cu care a purtat o corespondență activă de-a lungul scurtei sale existențe. În 1886 este redactor la publicația bucureșteană „Revista literară”. În anul 1887 îi apare al doilea volum de versuri, Freamăte (publicat la Craiova). Este anul revenirii la Craiova, unde va scoate ziarul „Amicul libertății”, precum și publicația „Revista Olteană” (împreună cu G.D. Pencioiu). În „Revista Olteană” va publica, împreuna cu colaboratorii săi, articole critice despre literatura secolului al XIX-lea (Louise-Victorine Ackermann, Paul Bourget, Alfred de Musset, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu, Veronica Micle, Nicolae Nicoleanu, Mihail Zamphirescu). Deși s-a spus ca opera lui Traian Demetrescu a influențat simbolismul românesc, el fiind considerat un precursor al simbolismului românesc, poetul s-a definit pe sine însuși ca fiind impresionist (numindu-l ca model personal pe Anatole France) și i-a îndemnat pe confrați să studieze operele lui Dostoievski, Maupassant, Georg Brandes, Daudet, Balzac, Flaubert și Zola.

Între 1884 și 1888 a colaborat la „Cintaru” (Craiova), „Revista literară”, „Analele literare” (București), „Gutenberg” (București), „Romania literară” (București), „Peleșul” (București). În 1889 publică al treilea volum de versuri, Amurgul, în 1891, Cartea unei inimi. Tot în 1891 apare volumul Profile literare (Craiova), o colecție de articole în care Demetrescu portretizează figuri literare romane și străine ale epocii sale. În 1892 apare, la Craiova, volumul Intime, poeme în proza- nuvele (cu o scrisoare de la Al. Vlahuta). Între 1890 și 1892 colaborează la „Adevarul” lui Constantin Mille. În primăvara anului 1893 devine membru al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România. Traian Demetrescu a condus filiala craioveană a acestei formațiuni politice. Traian Demetrescu l-a apărat pe Constantin Dobrogeanu-Gherea, din scrierile căruia se inspira doctrina acestui partid, în polemica sa cu Titu Maiorescu.

După 1890, starea sănătății sale se înrăutățește, astfel încât poetul încearcă să afle vindecare pentru tuberculoză în diferite clinici din Imperiul German și din Austro-Ungaria (München, Bad Reichenall, Viena). În 1895, ajunge în Bucovina, la Solca, tot cu același scop. Literar, continua să fie activ: în 1894 apare, la București, volumul Sensitive, un an mai târziu, la Craiova, Iubita (roman). În 1896 i se tipărește, la Craiova, Cum iubim (roman). Pe 17 aprilie 1896, la vârsta de 29 de ani, Traian Demetrescu se stinge în urma unei crize de hemoptizie. Prietenii săi au afișat în vitrina librăriei „Benvenisti”, un portret cu doliu al scriitorului, sub care scria „Poetul nu mai este”. Traian Demetrescu este înmormântat la Cimitirul Ungureni din Craiova. În 1896 apar volumule de nuvele Priveliști din viață și Simplu.

De-a lungul activității sale literare, Traian Demetrescu a utilizat diferite pseudonime: Tradem, Fabio, Fux, Intim, Miop, Nerva, Longin, Un singuratic, Scrib etc.