slide_10

Poetul

Pe 3 noiembrie 1866 se naşte la Craiova Traian Rafael Radu Demetrescu, el fiind al doilea copil al lui Radu Dumitru şi al Ioanei Anica. Tatăl viitorului poet era membru în Colegiul Camerei de Comerţ din Craiova. Familia lui „Tradem” făcea adesea donaţii bisericii Sfântul Gheorghe Vechi, care se află şi acum peste drum de Casa de Cultură a Municipiului Craiova, dar s-a remarcat şi prin donaţiile efectuate pentru Războiul de Independenţă. Mama lui Traian s-a implicat activ în ajutorul acordat în acest război, făcând parte din Comitetul pentru administrarea şi privegherea spitalelor de răniţi. Copilăria şi-a petrecut-o la Craiova şi la Caracal, unde se aflau bunicii din partea tatălui.

A făcut trei clase gimnaziale la Liceul Carol I din Craiova, apoi, întrucât familia se confrunta cu dificultăţi de ordin financiar, este nevoit să-şi întrerupă studiile. De la vârsta de 13 ani începe să scrie versuri, publicând în revistele „Alarma” şi „Clopotul”. Poemele sale îi atrag atenţia lui Alexandru Macedonski, care îi va publica, în revista sa „Literatorul”, câteva poezii (Meditaţiune, Bătrâneţe, Plânsul fericirii, Nenorocire – 1883). În 1885 îi apare primul volum de versuri, Poezii, semnat cu pseudonimul literar Tradem şi prefaţat de mentorul său, Macedonski, cu care a purtat o corespondenţă activă de-a lungul scurtei sale existenţe. În 1886 este redactor la publicaţia bucureşteană „Revista literară”. În anul 1887 îi apare al doilea volum de versuri, Freamăte (publicat la Craiova). Este anul revenirii la Craiova, unde va scoate ziarul „Amicul libertăţii”, precum şi publicaţia „Revista Olteană” (împreună cu G.D. Pencioiu). În „Revista Olteană” va publica, împreună cu colaboratorii săi, articole critice despre literatura secolului al XIX-lea (Louise-Victorine Ackermann, Paul Bourget, Alfred de Musset, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu, Veronica Micle, Nicolae Nicoleanu, Mihail Zamphirescu). Deşi s-a spus că opera lui Traian Demetrescu a influenţat simbolismul românesc, el fiind considerat un precursor al simbolismului românesc, poetul s-a definit pe sine însuşi ca fiind impresionist (numindu-l ca model personal pe Anatole France) şi i-a îndemnat pe confraţi să studieze operele lui Dostoievski, Maupassant, Georg Brandes, Daudet, Balzac, Flaubert şi Zola. Între 1884 şi 1888 a colaborat la „Cîntaru” (Craiova), „Revista literară”, „Analele literare” (Bucureşti), „Gutenberg” (Bucureşti), „România literară” (Bucureşti), „Peleşul” (Bucureşti).

În 1889 publică al treilea volum de versuri, Amurgul, în 1891, Cartea unei inimi.  Tot în 1891 apare volumul Profile literare (Craiova), o colecţie de articole în care Demetrescu portretizează figuri literare române şi străine ale epocii sale. În 1892 apare, la Craiova, volumul Intimepoeme în proză- nuvele (cu o scrisoare de la Al. Vlahuţă). Între 1890 şi 1892 colaborează la „Adevărul” lui Constantin Mille. În primăvara anului 1893 devine membru al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România. Traian Demetrescu a condus filiala craioveană a acestei formaţiuni politice. Traian Demetrescu l-a apărat pe Constantin Dobrogeanu-Gherea, din scrierile căruia se inspira doctrina acestui partid, în polemica sa cu Titu Maiorescu.

După 1890, starea sănătăţii sale se înrăutăţeşte, astfel încât poetul încearcă să afle vindecare pentru tuberculoză în diferite clinici din Imperiul German şi din Austro-Ungaria (München, Bad Reichenall, Viena). În 1895, ajunge în Bucovina, la Solca, tot cu acelaşi scop. Literar, continuă să fie activ: în 1894 apare, la Bucureşti, volumul Sensitive, un an mai târziu, la Craiova, Iubita (roman). În 1896 i se tipăreşte, la Craiova, Cum iubim (roman). Pe 17 aprilie 1896, la vârsta de 29 de ani, Traian Demetrescu se stinge în urma unei crize de hemoptizie. Prietenii săi au afişat în vitrina librăriei „Benvenisti”, un portret cu doliu  al scriitorului, sub care scria „Poetul nu mai este”. Traian Demetrescu este înmormântat la Cimitirul Ungureni din Craiova. În 1896 apar volumule de nuvele Privelişti (din viaţă) şi Simplu.

De-a lungul activităţii sale literare, Traian Demetrescu a utilizat diferite pseudonime: Tradem, Fabio, Fux, Intim, Miop, Nerva, Longin, Un singuratic, Scrib etc.

O parte a lucrărilor lui Traian Demetrescu poate fi lecturată aici: http://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Traian_Demetrescu